Ramona

Strugariu

Candidat +PLUS pentru alegerile europene

De ce PLUS

"Niște oameni certați cu legea și cu bunul-simț caută să pună mâna pe tot ce poate fi drept și cinstit în România. Caută să dea dreptății chipul și asemănarea lor. Eu cred că e clar faptul ca Europa e de partea oamenilor cinstiți, a marii majorități a românilor." Dacian Cioloș

Am venit în acest proiect politic pentru că și eu cred același lucru. Cred că Europa este de partea celor cinstiți și drepți, așa cum suntem majoritatea. În același timp am realizat, privind la ce se întâmplă cu România în ultimii ani, că victoria celor cinstiți și drepți nu va putea fi niciodată posibilă fără implicare. Iar arma decisivă prin care putem schimba lucrurile pe termen lung este una politică.

Există câteva cuvinte-cheie la care îmi voi raporta toată activitatea politică, din prima până în ultima zi: integritate, transparență, competență, demnitate, onestitate, asumare, muncă, respect, luciditate, solidaritate. Oricând și oricum mă voi abate de la acestea, primii care trebuie să trageți semnalul de alarmă sunteți voi, oamenii care mă mandatați să vă reprezint.

Cred într-o Românie europeană care știe să fie puternică, liberă, unită și solidară. O Românie PLUS.

Dacă și voi credeți la fel, veniți aproape!





Despre mine

Am 39 de ani și sunt născută în Bârlad, județul Vaslui. Sunt absolventă a Facultății de Drept din cadrul Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași, unde mi-am luat și diploma de master în drept european.

Locuiesc de nouă ani la Bruxelles, iar în ultimii aproape patru ani mi-am desfășurat activitatea profesională în Parlamentul European, ca șefă de cabinet și consilieră a unui deputat român, cu pasiune pentru munca mea și cu dragoste de oameni, având în minte, în fiecare dosar legislativ în care am fost implicată, interesele lor, siguranța lor, drepturile lor, respectul pentru munca și proprietatea lor, libertatea lor.

Am 18 ani de experiență în domeniul politicilor publice și al managementului de programe și de proiecte în cadrul instituțiilor UE și organizațiilor internaționale. Am dezvoltat parteneriate între Ministerul Justiției din România și organizații cu profil juridic din alte state. Am lucrat ca jurist și lider de proiect în mai multe organizații non-guvernamentale sau companii. Am condus echipe de voluntari și am coordonat proiecte specifice de integrare socială, sănătate publică și educație.

Sunt editorialist și blogger, ne întâlnim și aici: https://adevarul.ro/blogs/ramona.strugariu

Am o familie excepțională, căreia îi datorez tot ce am devenit. Sunt mama unui băiețel minunat, care îmi umple cu sens fiecare zi, și soția unui om special.

Sunt aici pentru că îmi doresc să construim împreună România în care ne dorim să ne creștem copiii sau să ne întoarcem. O Românie demnă, liberă, dreaptă, dinamică, importantă în Europa și în lume.

CV: Descarcă

Proiect politic

Proiectul meu politic european PLUS se axează pe patru mari priorități:

1. Statul de drept, justiția, lupta anticorupție în România și în Uniunea Europeană

În Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European am gestionat dosare complexe, precum Raportul referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind combaterea prin măsuri de drept penal a spălării banilor sau Raportul referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind recunoașterea reciprocă a ordinelor de înghețare și de confiscare. Afirm importanța crucială a unei legislații europene solide anticorupție și a unui cadru legislativ de cooperare judiciară transfrontalieră care să permită cu ușurință combaterea infracționalității, a spălării de bani, a crimei organizate și a terorismului, precum și recuperarea prejudiciilor cauzate de acestea. Am susținut întotdeauna și cred în continuare că victimele marilor scheme infracționale de spălare de bani, crimă organizată și corupție nu sunt indivizi, ci comunități și națiuni întregi. Statul capturat este o realitate, inclusiv pentru Uniunea Europeană, se întâmplă în România, astăzi și poate acapara cu ușurință orice societate care lasă decizia politică în mâinile unor oameni pentru care respectarea legii nu înseamnă nimic iar justiția trebuie să servească intereselor unor infractori.

Am fost implicată în toate demersurile cu privire la respectarea statului de drept în România, precum și în cele referitoare la alte state ale Europei care se bat cu toate armele democrației pentru o justiție liberă și pentru separația puterilor în stat. Nu putem avea o Uniune Europeană a libertății, securității și justiției fără a respecta aceste criterii minime. De aceea, voi continua să lupt cu la fel de multă determinare, de la un alt nivel de responsabilitate și vizibilitate, pentru ca toate acele propuneri legislative care vizează aceste priorități să devină realitate.

2. O Românie într-un spațiu Schengen solid și funcțional, o Europă sigură

Integrarea României în Schengen nu se realizează cu declarații politice triumfaliste sau amenințătoare și cu discurs dublu. Ea este un proces complex la capătul căruia trebuie îndeplinite toate criteriile de aderare și asigurat cadrul tehnico-politico-legislativ pentru ca funcționarea țării noastre în spațiul Schengen să fie optimă. Nu trebuie doar să bifăm că am intrat în Schengen, ci să fim pregătiți să facem față cu brio provocărilor și responsabilităților legate de aderarea la acest spațiu, odată cu drepturile și libertățile fundamentale pe care ni le garantează - precum libera circulație. România este a doua graniță, ca dimensiune, a Uniunii Europene, și aș afirma că este printre cele mai importante, ca poziționare geo-strategică, prin vecinătatea cu Rusia. În ultimii ani, în special 2016, în timpul guvernului Cioloș, am devenit unul dintre principalii contributori ai Frontex, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă.

Am contribuit activ la conturarea acestor realități prin implicarea în dosare legislative precum Raportul referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 562/2006 în ceea ce privește consolidarea controalelor prin consultarea bazelor de date relevante la frontierele externe sau Raportul referitor la proiectul de decizie a Consiliului privind punerea în aplicare a dispozițiilor rămase ale acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de informații Schengen în Republica Bulgaria și în România. Voi duce mai departe această agendă și prioritate zero a României, ca o evoluție firească a activității mele în Parlamentul European.

3. Banii publici, bani ai contribuabililor europeni – mecanisme de gestiune și control

Știm că fiecare stat-membru contribuie la bugetul Uniunii Europene. Dar știm mai puțin cum sunt cheltuiți acești bani, sau că există state-membre care sunt mai mult beneficiari decât contributori, în special prin fondurile europene, ai acestor bani. România este unul dintre aceste state-membre. Banii europeni trebuie să ajungă în proiecte și investiții, nu la companii precum Tel Drum, caz care ne-a plasat în centrul atenției europene prin exemplul negativ și în raportul OLAF pe 2017 ca premianți la frauda cu fonduri europene.

Orice europarlamentar român poate să monitorizeze banii europeni. Cum? Simplu. Prin implicarea în comisii precum CONT, Comisia pentru Control Bugetar a Parlamentului European, care controlează execuția bugetului Uniunii, ia deciziile de descărcare de gestiune a instituțiilor europene, evaluează raportul costuri-beneficii al diferitelor finanțări sau examinează fraudele și neregulile care vizează execuția bugetară.

Am fost responsabilă în această comisie de rapoarte precum Raportul referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea VII – Comitetul Regiunilor și descărcarea de gestiune a diferitelor agenții și instituții europene; am fost responsabilă, de asemenea, de toate dosarele cu privire la avizele comisiei LIBE pentru Cadrul Financiar Multianual sau bugetul Uniunii. Avizul referitor la următorul CFM: pregătirea poziției Parlamentului privind CFM post-2020 sau Avizul referitor la proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017 sunt câteva exemple.

Vreau să contribui la o legislație solidă, la transparență și la mecanisme de control eficiente și clare pentru controlul modului în care cheltuim banii publici europeni. Cred că instituțiile europene sunt primele care trebuie să dea acest exemplu, de la felul în care construiesc și aplică procedurile de achiziții publice până la publicarea integrală a bugetelor și cheltuielilor instituționale. Vreau să fiu parte a acestui proces, pentru România și pentru orice stat membru UE, pentru că fiecare mandatat politic, de la orice nivel instituțional local sau european, datorează, ca un minim fundamental, respectul pentru contribuția cetățenilor la bugetul UE și monitorizarea drastică a felului în care sunt cheltuiți acești bani. Deputații europeni sunt plătiți din bani publici. Este datoria lor să fie gardieni ai banilor publici.

4. Independența presei, o societate civilă puternică, respectarea drepturilor și libertăților fundamentale

Nu întâmplător am lăsat această prioritate la finalul proiectului meu de candidatură. Este corolarul tuturor celor detaliate până acum. O Românie și o Europă fără presă liberă și o societate civilă puternică nu se pot numi democrații. Respectul și garantarea liberei exprimări, a drepturilor fundamentale și a deplinului lor exercițiu stau la baza oricărei construcții democratice reale, funcționale, de lungă durată. Informarea corectă și completă, educarea, combaterea eficientă a știrilor false și a manipulării – imperative în contextul socio-politic european și mondial în care ne aflăm – nu ar fi posibile fără ele.

Independența și susținerea presei și a societății civile nu înseamnă discursuri. Înseamnă finanțare independentă, înseamnă legislație clară, orizontală, care să îi protejeze de agresiuni, presiuni politice sau amenințări de orice fel. Înseamnă cooperarea transparentă a instituțiilor publice și actorilor politici cu aceste entități, în numele integrității și al responsabilității de care trebuie să dea dovadă. Înseamnă că eu, dacă voi fi deputat european, sunt primul om care răspunde solicitărilor de informații de interes public și susține la masa negocierilor o astfel de legislație.

Conform organizației Reporteri fără frontiere, 80 de jurnaliști au fost uciși, 348 au fost încarcerați și 60 ținuți ostatici în lume, în 2018. Este un bilanț devastator, la care a contribuit, conform aceleiași surse, ura politicienilor lipsiți de scrupule. Sacrificarea vieților acestor oameni în bătălia pentru adevăr și pentru dreptate trebuie să se oprească. Iar acest lucru depinde într-o mare măsură de voința decidenților politici. Cred că e momentul să începem să-i protejăm, nu să continuăm să-i ucidem sau să ignorăm faptul că mor apărând aceleași valori pe care ar trebui să le apărăm, la rândul nostru, cu orice preț.

În activitatea mea din Parlamentul European am contribuit la redactarea unui proiect pilot pentru finanțarea jurnalismului de investigații din bugetul Uniunii și am fost responsabilă de acțiuni privind libertatea presei și propuneri legislative care vizează protecția orizontală a avertizorilor de integritate în UE. Voi susține și reprezenta în continuare interesele acestor parteneri ai democrației până în ultima clipă a oricărui mandat politic pe care îl am și dincolo de el.





Viziune

România a ales Uniunea Europeană ca spațiu de dezvoltare și afirmare geo-politică. Uniunea Europeană este un spațiu al libertății, securității și justiției, piloni pe care trebuie să îi internalizăm prin acțiuni și măsuri concrete, nu prin simple declarații de intenție.

România trebuie să devină relevantă în Europa. Asta înseamnă, intern, o justiție și o economie puternică, sisteme de educație și de sănătate solide, precum și un mediu socio-politic echilibrat; extern, înseamnă în primul rând o foarte bună reprezentare a țării în instituțiile europene, în special în Parlamentul European, principala instituție politică a Uniunii Europene.

Delegația României în Parlamentul European va avea, după alegerile din 2019, 33 de membri. Este a șasea ca mărime, în această instituție. O echipă activă, implicată, informată și profesionistă poate juca un rol fundamental în creșterea importanței și puterii decizionale a României în UE.

Îmi doresc să candidez din partea PLUS la alegerile europarlamentare pentru a realiza aceste lucruri. Este momentul să schimbăm echilibrul de putere și de reprezentare în delegația României. În mandatul 2014 – 2019, din 32 de europarlamentari români, plătiți cu banii contribuabililor europeni, au fost activi în domeniile lor și au acționat pentru ocrotirea intereselor României și ale cetățenilor UE mai puțin de o treime. Nu trebuie să credeți aceste afirmații a priori, ci să intrați pe site-ul Parlamentului European și să le studiați cu atenție dosarele legislative, intervențiile în plen, activitatea în Comisii, prezența la vot, amendamentele depuse. Toate acestea reflectă, în egală măsură, interesele cărora s-a subsumat activitatea lor în Parlamentul European. Acolo se află o parte din răspunsurile pe care le căutăm la întrebări cu privire la rolul și importanța noastră în Uniune.

Nu Bruxelles-ul decide cum suntem priviți, ca țară, ci felul în care ne promovăm prioritățile politice. Noi decidem direct, prin vot, nivelul de reprezentare și oamenii care pot împinge pe agenda politică aceste priorități. Nu suntem dezavantajați, marginalizați, ignorați. Suntem prost reprezentați de oameni care nu au pregătirea necesară și motivația adecvată – cea a intereselor naționale, europene, cetățenești.

Este momentul să alegem oameni care știu de ce și ce au de făcut pentru România în Parlamentul European. Așa se ridică România în ochii Europei și ai lumii, nu prin populisme, discurs dublu, minciună și incompetență. Vă cer votul pentru că știu cum, pot și sunt pregătită să dau tot ce am mai bun, pentru ca acea Românie puternică și relevantă în Uniunea Europeană să devină o realitate.